De la noi adunate, în popor aruncate

Okeiu, trecem peste starea de asediu în care se află oraşul, unde de pe fiecare stâlp şi spaţiu cât de cât plan îţi zâmbeşte un individ, trecem peste coşurile de gunoi neîncăpătoare de flyerele electorale, trecem chiar şi peste delicatesele turceşti mâncate la teve (vezi rahat), dar personal nu pot să trec peste un singur lucru. Este chiar aşa de greu ca politicienii să aibă sloganuri cât de cât acceptabile?

Cinci sloganuri care m-au lovit în ultima lună:

5. “Eliberaţi Bucureştiul!” (PC - Codrin Ştefănescu) Haide bre, să te dai tu cu tancu’ prin Bucale.

4. “4 e la meu” (Indepenentă - Vîrgolici Victoria) Da duduie, ai patru pentru azi, treci în bancă.

3. “Gâf-Deac” (PNG) Acest om-slogan chiar nu a mai avut nevoie de alt mesaj. În locul lui, chiar mi-aş fi ales o poreclă electorală, fie ea cât de nasoală.

2. “Giugula îţi scade factura” (PSD - Doru Giugula) No comment.

1. “Dintr-o bucată.” (PD-L - Vasile Blaga) Nu ştiu dacă va ieşi primar nenea Blaga, dar în topul ăsta a câştigat detaşat. Poza asociată acestui mesaj (palma înclinată, tăind uşor aerul) ar merge foarte bine şi cu alte sloganuri, de genul “Fără număr!”

Cât despre sloganul lui Cozmin Guşă (”Ne-am săturat cât ne-au furat”), e destul de slăbuţ şi prin urmare nu a prins turul doi, pardon, acest top 5. Mi-am permis să mă folosesc cu nemernicie de el în imaginea de mai sus.

Sorin îl Oprescu pe Blaga?

Tocmai ce Băsescu şi-a făcut încălzirea pentru campanie electorală că electoratul bucureştean i-a şi tăiat craca. Conform unui sondaj INSOMAR dat publicităţii de Realitatea, Oprescu îi cam dă lui Blaga cu praf în ochi. De la vreo 15 puncte diferenţă. Cum a reuşit să dea Blaga cu piciorul procentelor pentru care Băsescu s-a luptat atâta vreme? E întrebarea de 10 puncte. Unii ar zice că este victima campaniei moderne din Bucureşti, în care anul ăsta atacurile între candidaţi au fost înlocuite cu dezbaterile pe proiecte. Dar hai să fim serioşi. Chiar dacă ei, candidaţii, ar avea pregătite astfel de proiecte, nu avem încă un electorat suficient de matur pentru o astfel de competiţie electorală. Şi nici nu ştiu dacă vom avea vreodată.

Pe ce mă bazez când spun că nu se luptă pe proiecte? Spune-ţi-mi ce proiecte are, spre exemplu, chiar Oprescu. Sau hai să ne întrebăm câţi din Bucureştenii cu drept de vot pot înţelege gradul de realism al unui proiect, sau detaliile tehnice. Să nu încercăm să ne furăm căciula. Campania electorală nu se face pe proiecte. Se face cu bâta în mână. Asta e viaţa, nu eu am inventat democraţia. Şi totuşi campania asta nu vedem unde sunt bâtele. Şi atunci de ce are Oprescu avantajul ăsta? Păi pe de o parte pentru că merge pe ideea independenţei (nu discut aici în ce măsură e adevărat sau nu). Şi aici dă el cu bâta în toţi ceilalţi, “mafioţi” ai partidelor. Pe de altă parte pentru că Oprescu a reuşit, într-o oarecare măsură, să lase impresia că bâtele tuturor sunt puse pe el. Scandalul binecunoscut cu semnăturile. Din astea două elemente rezultă că el ar fi singur împotriva tuturor. Sau ceva de genu. Şi poate mai sunt câteva puncte pe care i le aduce susţinerea lui Iliescu. Important pentru Oprescu e că şi-a apropiat un bazin electoral foarte vast: susţinători ai PSD, cei care doresc un independent, susţinători ai lui Iliescu, doritori de schimbare, cei sensibili la victimizarea sa, oameni în faţa căror poate trece în primul rând drept doctor şi apoi drept politician, etc. Tocmai ăsta e secretul: incertitudinea care se învârte în jurul lui Oprescu: e independent? e susţinut de PSD? e sabotat de celelalte partide? etc.

Avantajul bazinului electoral vast, construit pe aceste incertitudini, se vede din sondajul de care vorbim. Dar există un risc. Ce se va întâmpla când aceste întrebări încep să capete răspunsuri mai clare? Electoratul lui Oprescu este unul extrem de volatil. În mare parte, ei nu îl votează pentru ceea ce este el ca om sau ca politician, ci pentru ceea ce reprezintă: un om antisistem, un PSD-ist, un independent, etc. Din toate aceste nişe, el reuşeşte să adune voturi. Va fi suficient în turul doi, atunci când se va afla, cel mai probabil, faţă în faţă cu Blaga? Rămâne de văzut.

Acum să vorbim şi de candidatul prezidenţial. De ce are el chiar mai puţin decât PDL? Păi e simplu. Electoratul PDL a fost obişnuit până acum să vadă sânge. Când iese Băsescu la interval, sare sânge. Când iese Boc, încearcă şi el să lovească ceva. Putem spune că o parte importantă din acest electorat chiar vrea să vadă bătaie. Sunt două argumente pentru care asta nu prea merge acum: 1. Videanu a condus capitala în ultimii 4 ani. 2. Blaga nu e omul luptelor de guerilă. Pentru un electorat care vrea să vadă un spirit combativ, sloganul “Soluţii, nu discuţii.” nu e prea mobilizator. Tactic, ideea lui Băsescu de a reclama blatul, de a sări la luptă, pare a fi corectă. Doar că nu prea mai e campania lui. Dacă ieşea Blaga la atac pe tema asta cred că ar fi avut mult mai mult succes.

Un alt argument pentru eşecul lui Blaga de până acum, în comparaţie cu procentele partidului: o parte a electoratului PDL aşteaptă să vadă în fiecare dintre membrii partidului un mic Băsescu. Ori nu e nici pe departe cazul lui Blaga. O locomotivă puternică poate trage multe vagoane. Dar asta presupune că vagoanele nu pot merge fără locomotivă. Or la locale nu mai e nevoie de o locomotivă mare, ci de locomotive multe şi mici. Ori această situaţie, inevitabilă, ar fi trebuit să îi îngrijoreze pe strategii partidului de mult timp.

Ar mai fi de completat câte ceva despre cei doi. Pentru asta puteţi arunca o privire şi pe editorialul lui Pavel Lucescu.

Dacă ar fi să fac un pronostic, eu zic că Negoiţă ia sectorul 3. Restul pronosticurilor le aştept de la voi. Poate deschidem o secţiune de pariuri pe blog.

De ce Iliescu?!

WordPress-ul e plin de articole care îl susţin pe “domnul Preşedinte Ion Iliescu”. Uneori această susţinere îmi lasă impresia de idolatrie. Aflăm aici că Iliescu e cel mai mare om politic pe care îl are România, salvatorul ţării, călăuzitorul nostru de la comunism la democraţie şi multe altele. Nu o să intru în clasica polemică privitoare la adevărul acestor afirmaţii. Nu ăsta e scopul articolului. Tot citesc blogurile astea încercând să răspund la o întrebare: De ce Ion Iliescu??? Cum a reuşit el să inducă un asemenea val de simpatie? Cum reuşeşte, în pofida controverselor, să impună un asemenea respect? Şi aici nu vrea să discut de fapte, dealtefel interpretabile. Pentru că aceleaşi fapte îl fac pe unii să îl condamne iar pe alţii să îl admire. Ci vreau să aflu secretul lui… talentul cu care impune o atitudine pe care nu o regăsim în rândul susţinătorilor altor politicieni, dar nu numai.

În altă ordine de idei, de ce acest popor este dependent de “mitul salvatorului”, “al eroului”? Şi cel mai important, DE CE ILIESCU?

Pentru mine, student la Comunicare şi pasionat de comunicare politică, o asemenea întrebare e cea mai mare provocare. Dacă aş şti să prepar un asemenea elixir, aş spune că profesia îmi va oferi multe satisfacţii. Pentru cei care oferă indicii concludente, ofer recompensă.

E oficial…

PITCHERS a câştigat premiul “Cel mai bun blog al editiei 2008 a Olimpiadelor Comunicarii”. Le-am spus că la următoarea ediţie o să le luăm toate premiile pentru bloguri. Nu prea păreau a ne crede. Voi ce părere aveţi?

Ponta e ecologist până la urma

O mică parte din campania noastră, de care suntem foarte mândri de altfel.

Campanie în spiritul şi litera prostiei

Campania negativă e o realitate, o necesitate a politicienilor. Poate că nu este morală, dar de multe ori are şi efecte benefice. Ne ajută să aflăm şi defectele unor candidaţi, pe care ei, de bună voie, nu le-ar dezvălui. Dar este campania negativă întotdeauna eficientă pentru “atacator”? Vă voi da un exemplu de tactică electorală a politicienilor dâmboviţeni. M-am întâlnit, întâmplător, acum câteva zile, cu fluturaşul ăsta pe la Izvor. Haideţi să îi aruncăm o privire şi după aia o să mă dau şi eu cu părerea…

Remarcăm, undeva jos, parafa lui Vanghelie. O să plecăm de la supoziţia că el e autorul, deşi nu aş băga mână în foc.

Deci, ăştia de pe afiş, “Negoiţă, Videanu, Blaga”, se bucură, cel puţin sondajelor, de o credibilitate destul de mare. Mai ales Negoiţă. Ce se întâmplă cum unul cu credibilitate mai redusă, precum “care este” Marean, atacă frontal, cu acuze de genul ăsta, pe unii cu o credibilitate mai mare? Simplu, se face de căcat. Nu îl crede nici dracu, dimpotrivă, îl iau şi mai de prost decât este (oare?!).

Exemplul clasic: cum să faci campanie pentru adversari. Dacă respectivii fluturaşi sunt făcuţi de PDL, sincer, o mişcare foarte inspirată. Imorală, manipulatoare, cum vrei să îi zici, dar al dracu de inspirată. Părerea mea.

PS: Daţi vorba mai departe, poate află Vanghelie şi mă angajează şi pe mine îns staful lui de campanie. Văd că duce lipsă de neuroni pe acolo.

Marea Finală… ce a fost… şi ce a rămas.

Şi uite aşa a trecut şi Marea Finală a Olimpiadelor Comunicării. Am reuşit să fiu prezent la două dintre probe: Cea de Comunicare Politică şi cea de Comunicare Instituţională. Păi să le luăm pe rând:

Comunicare Politică:

1. Multă tensiune. Că doar trebuia să prezentăm şi noi. Barosani în juriu. Şi mai multă tensiune. Clienţii (o parte din ei, restul prin reprezentanţi)… şi a început şi concursul. Mă aşteptam ca cel puţin o echipă să rupă inima târgului. Dar, cred eu, nu a fost cazul. Am văzut creativitate, am văzut sclipiri de inteligenţă, am văzut câteva tactici interesante de comunicare. Totuşi, două lucruri am văzut prea puţin. Prea puţină strategie (care mie mi se părea cea mai importantă) şi prea puţin realism. Mi s-a părut că unele echipe promovau utopii de-a dreptul. Nu vreau să fiu rău cu nimeni dar să organizezi cinci concursuri sportive într-o săptămână, plătind doar chiria locurilor de desfăşurare, fără promovare?! Mie mi se pare cel puţin improbabil să îţi reuşească. Că tot suntem la capitolul minusuri, unele briefuri mi s-au părut cel puţin ciudate. O echipă lucreză foarte bine o strategie pentru promovarea magistralei de metrou Drumul Taberei - Unversitate în numele unui candidat la primăria sectorului 6, deşi Metroul ţine de Ministerul Transporturilor. Echipa nu are nicio vină evident.

O să fiu mai critic. Nu mă opresc prea mult la plusuri. Cine a fost prezent le ştie. Şi nu au fost puţine. Viitorul comunicării politice în România (sper că în România) e promiţător. Rezerv cele mai importante cuvinte de laudă pentru organizatori. Au făcut totul pentru a oferi participanţilor condiţii demne de cel mai bun concurs de comunicare din ţară.

Acum două vorbe despre comunicare instituţională. Pe lângă briefurile clienţilor, foarte interesante, care lăsau loc de potenţial creativ, de strategie, de tot ce înseamnă o campanie de comunicare de succes. Echipele mi s-au părut, în medie, mai bune decât la comunicare politică. Şi nu numai în medie. Cred că sunt 3 echipe, cel puţin, între care se dă o luptă acerbă pentru primul loc. Cine a fost prezent la această probă, a avut ce vedea. Eu am simţit că am ieşit de acolo mai înţelept.

Am zis să nu vorbesc despre ce a făcut echipa noastră. Să zicem că lucrurile au ieşit aşa cum ne-am propus. Adică bine. Dacă e şi juriul la fel de mulţumit ca noi… e de bine. Dar ce ţi-e şi cu subiectivitatea asta! Aşteptăm ziua de vineri ca să ne lăudăm.

Şi pentru că orice reuşită se cere celebrată, vă aşteptăm alături de participanţi în Clubul Spice, începând cu orele 22.30. Pentru a confirma participarea intră pe http://www.olimpiadelecomunicarii.ro/evenimente.html. Încă un motiv să vii la petrecere?! TUBORG FACE CINSTE!

Binecuvântează Doamne această candidatură…

În aceste vremuri de campanie electorală, sunt câteva locuri în care te aştepţi să nu fii asaltat de promisiuni, poveşti despre viitorul prosper al cetăţenilor şi alte elemente specifice politicii mioritice. Unul dintre aceste locuri e Biserica. În viziunea mea cel puţin, Biserica se ocupă de problemele sufletului şi nu de cele materiale. Dar uite că m-am înşelat! Casa Domnului a devenit locul în care politica se simte la ea acasă! Până la urmă, nu Iisus a fost primul mare lider politic al lumii. Capabil să unească lumea în numele unei doctrine, chiar şi după “moartea” sa?

Cotidianul remarcă ceva şi mai grav: preoţi înscrişi în partide. Dar până la urmă, ce înseamnă implicarea Bisericii în viaţa politică, deocamdată locală. Este o prelungire nejustificată a vocaţiei religioase? Sau este un act justificat de implicare în viaţa comunităţii? Până la urmă de ce nu? După 19 ani de experimente nereuşite cu politicieni laici, poate că a-i alege pe cei călăuziţi de Cuvântul Domnului ne-ar prinde bine? Dar dacă acest Cuvânt călăuzitor al Domnului se pierde pe drumul între licitaţii şi contracte şi alte asemenea?

Cine câştigă în lupta pentru călăuzirea preoţilor? Cuvântul Domnului sau Banii?

Poate vom afla în următorii patru ani.  Să fie primit partidului.

Tu vrei să mergi cu tancul prin Bucureşti?

Vine, vine primăvara…cu campania. Printre alţii, şi-a lansat candidatura pentru Primăria Capitalei şi Codrin Ştefănescu din partea PC. Campania oarecum ingenioasă, cel puţin pentru un politican român, m-a determinat sa scriu acest post in care încerc să analizez o parte din campania lui Codrin Ştefănescu.

“Tancul” cum îi place domnului Ştefănescu să se auto-intituleze, duce o campanie agresivă. Bună strategie, cred eu, având în vedere că este un cvasi-necunoscut pe scena politică şi pentru că, totuşi, candidează din partea PC. În concluzie, campania de tease a fost o strategie bună pentru că i-a adus vizibilitate. Iar vizibilitatea este primul lucru de care ai nevoie când vrei să candidezi la primărie. Să ştie lumea pe cine votează, nu??

Are un mesaj agresiv: “Bucureştiul este un oraş sub asediu. Politicienii sunt principalii vinovaţi. Sunt cei care au creat acest haos. Sunt cei care au adus corupţia în Capitală. Împotriva lor e nevoie de un anti-politician. De un tânăr care nu se teme. Care spune lucrurilor pe nume.

Sunt Folosite propoziţii scurte şi cuvinte simple. Aşadar e uşor de reţinut şi uşor de înţeles. Apoi, a găsit un vinovat- în cazul de faţă, toţi politicienii- şi îi acuză- de corupţie, de lipsă locuinţelor, de traficul infernal. Şi asta prinde la români. Promite că va schimba. Buuun. Dar toţi promit. Codrin se aliniază şi el trend-ului; adică refacem şosele, parcuri, luptăm cu corupţia. Vedeţi cum pe www.tancul.ro. Dar cum exact va face asta?! Nu mi-e clar încă.

Apoi, el se auto-defineşte ca un anti-politician. Şi totuşi candidează din partea unui partid politc. În care este înscris. Are şi activitate parlamentară. Aşadar, concluzia logică- e politician. Regulă de aur în comunicare. Nu nega ceva ce nu poate fi negat. În cazul lui, faptul că e politican.

Una dintre conferinţele de la Olimpiadel Comunicării a fost pe temă etichetelor politice. Dacă a fost un lucru asupra cărora toţii invitaţii au căzut de acord (probabil singurul) a fost faptul că etichetele ţi se dau în funcţie de ceea ce faci, nu ţi le pui singur. Codrin Ştefănescu încearcă să-şi aplice singur o etichetă (mă îndoiesc sincer că prietenii îi zic “Tancule!”), una pozitivă. Eu cred că nu se va lipi. O părere similară am găsit şi pe blogul lui Sorin Tudor.

P.S.–Azi am fost asaltată de susţinători ai domnului Ştefănescu.Asta pe o rază de 500 de metri. Dacă aş fi acceptat toate broşurile, cred că aş fi putut să-mi construiesc un mic castel din ele. Vreo 2 au alergat după mine pe trecerea de pietoni că să îmi mai dea o broşură. Campanie agresivă, campanie agresivă, dar…

Saituri de Relaţii Publice

Criteriile avute în vedere în clasificarea saiturilor sunt :

1.Accesibilitate (1-10 puncte)

2. Design (1-10puncte)

3. Relevanţa şi utilitatea informaţiilor (1-10puncte)

4. Actualitatea informaţiilor (1-10puncte)

5. Legături la alte saituri utile (1-10 puncte)

6. Interactivitate cu utilizatorul (1-10 puncte)

1. http://www.ipra.org/ - International Public Relation Association

Misiunea IPRA este să devină cea mai importantă organizaţie pentru experţii în relaţii publice din punct de vedere al relevanţei, influenţei şi resurselor. Designul saitului este plăcut, accesibil, în ciuda secţiunilor numeroase pe care le prezintă. Informaţiile oferite sunt foarte numeroase şi difersificate, acoperind proiectele şi programele derulate de organizaţii, dar şi alte resurse importante, inclusiv o librărie cu articole şi comunicate de referinţă, uşor de accesat, disponibilă tuturor celor ce accesează pagina web. Conţine şi o secţiune dedicată exclusiv membrilor, unde se regăsesc documente importante, destinate acestora. De asemenea, are o secţiune complexă destinată exclusiv legăturilor cu alte pagini web din domeniu, organizate pe ţări. Sunt posibile înscrieri online la diferite programe derulate de IPRA. Concluzia : sait bine structurat, informaţie bogată, complexă şi relevantă, recomandat experţilor în relaţii publice dar nu numai.

2. http://aboutpublicrelations.ne – All about Public Relations with Steven R. Van Hook

Ceea ce remarcăm de la prima accesare a saitului este o pagină de start încărcatăm cu articole, legături utile, celelalte secţiuni etc. Fără să aibă un design foarte atrăgător, încă de la început suntem avertizaţi că avem în faţă un site în care informaţia primează, în care interactivitatea este pusă pe planul doi. Secţiunile saitului par destul de bine organizate, mergând de la articole recente din PR sau domenii conexe, referinţe teoretice privitoare la domeniu, până la un ghid practic de relaţii publice şi numeroase legături cu alte pagini web de profil. Orice secţiune am deschide avem în faţă, pe lângă articolele proprii, numeroase legături la pagini web ce conţin informaţii relevante pentru secţinea/domeniul respectiv. În concluzie, avem în faţă un sait care ne poate fi util fie să luăm contact cu acest domeniu, fie să îl aprofundăm, sau să fim la curent cu ultimele noutăţi. Recomandat însă în special iniţiaţilor.

3. http://www.prweekus.com/ - PRWeek United States

Designul saitului aduce mai degrabă a publicaţie on-line. De fapt, ceea ce îl face remarcat este tocmai secţiunea de ştiri, care cuprinde nu doar informaţii ce vizează în mod direct domeniul de relaţii publice, ci şi numeroase informaţii de interes public. Informaţiile sunt „fierbinţi”, nu doar ca importanţă a subiectelor, ci şi ca actualitate. Un alt plus este interactivitatea saitului şi sistemul de legături utile, prezente în toate secţiunile şi foarte uşor de accesat. Ca public-ţintă, considerăm că se adresează celor care activează în domeniul relaţiilor publice din Statele Unite sau celor interesaţi să participe la evenimentul PR Week SUA. Ca minusuri punctăm designul un pic prea încărcat, specific dealtfel paginilor web americane, abundând în publicitate, dar şi informaţiilor un pic prea generale, care aduc, aşa cum spuneam anterior, cu gândul mai degrabă la o publicaţie gen cotidian.

4. http://www.praward.ro/ - Romanian PR Award

Saitul reprezintă un portal pentru concursul PR Award, o competiţie dedicată campaniilor de PR. Designul saitului este unul simplu, însă atrăgător. Secţiunile sunt organizate astfel încât să ofere accesibilitate: PR Award, PR Week, Resurse PR, Parteneri, Presa, Organizator, Credo. Dincolo de secţiunile dedicate evenimentului, la Resurse regăsim atât articole de actualitate din PR-ul românesc, dar şi articole teoretice, legate de istoricul domeniului, etica, etc. Remarcăm posibilitatea utilizatorului de a se înscrie la Newsletter, sau motorul de căutare în site uşor de folosit. Este uşor de găsit şi secţiunea linku-rilor, unde întâlnim legături la numeroase alte saituri de profil. În concluzie, este un site pentru toţi utilizatorii, facil, pune la dispoziţie resurse din domeniu pentru cei novici sau avizaţi.

5. http://www.prsa.org/ - Public Relations Society of America

Fără ca să iasă în evidenţă, designul saitului este static, însă relaxant, în culori „uşoare”. Saitul conţine o cantitate impresionantă de informaţie, dintre rubricile lui enumerăm: About us, Advocacy, Awards, Conferences, Diversity, Job Center, Leadership, Marketplace, etc. Pe pagina principală regăsim cele mai imortante ştiri ale perioadei din domeniul relaţiilor publice, dar şi alte domenii conexe. Inevitabil, datorită încercării de a fi cât mai cuprinzător, saitul suferă mult, în opinia mea, la nivel de accesibilitate. Remarcăm însă, în conţinutul saitului, prezentarea unor consideraţii teoretice introductive, datând din 1982 (Official statement), prezentarea misiunii organizaţiei, resurse legate de etică. Concluzia noastră este că acest site conţine informaţii utile, relevante în domeniu, dar designul şi accesibilitatea îl fac neatrăgător, „ascunzând” informaţiile de utilizatorii neiniţiaţi.

6. http://www.prfirms.org - Council of Public Relations Firms

Este o organizaţie fondată în 1998 de cele mai importante firme americane din domeniu. Scopul lor era să formeze prima asociaţie americană naţională care să reprezinte interesele firmelor de relaţii publice. Ceea ce remarcăm distinct la acest sait este motorul de căutare pentru firme, din toate domeniile, beneficiind de opţiuni de căutare avansată. Mai mult decât atât, regăsim o secţiune dedicată resurselor, cuprinzând publicaţii ale organizaţiei, studii de caz, exemple de bună practică sau programe de cercetare. Regăsim de asemenea o secţiune dedicată evenimentelor importante de PR din America, dar şi o zonă dedicată recrutării de angajaţi în domeniu. Designul este simplu şi accesibil, minusuri putem considera lipsa unor legături utile la alte pagini web de profil. În secţiunea dedicată membrilor regăsim documente oficiale utile, inaccesibile însă celorlalţi utilizatori.

7. http://www.public-relations.ro/ - Asociaţia Europeană a Studenţilor la Relaţii Publice şi Comunicare, Filiala România

Designul siteului este foarte simplu, ceea ce îl face însă accesibil. Rubrici : Ştiri, Prezentare generală, Structură şi Departamente, Parteneri, Activităţi, PRTea, Contact, About Prime Europe, Links. Saitul este structurat mai degrabă într-o prezenare a Asociaţiei, informaţiile din domeniul PR fiind puţine şi puţin relevante pentru domeniu, în opinia mea. Nu putem remarca nici actualitatea datelor, la secţiuni Ştiri regăsim informaţii folositoare mai degrabă pentru membrii asociaţiei. Acordăm însă un plus mare pentru secţiunea Baza de date – Links unde regăsim legături utile şi adrese de contact pentru organizaţii inclusiv din domeniul marketingului, al publicităţii, media, etc. Concluzia noastră este că saitul este util doar membrilor organizaţiei, sau celor care doresc să adere la organizaţiei, fără să fie important pentru secţiunea electronică a PR-ului românesc.

8. http://www.instituteforpr.org/ - Institute for Public Relations

Institute for Public Relations este o organizaţie nonprofit independentă, care face legătura între practicienii de relaţii publice şi mediul academic, sprijinind cercetarea şi educaţia în acest domeniu. Prima pagină ne atrage atenţia printr-un design drăgutz, încărcat încă de foarte mult text. Această primă impresie afectează, în loc să sporească impresia de accesibilitate. Conţinutul este destul de bine structurat, relevând numeroasele proiecte pe care organizaţia le derulează sau le are în vedere. Regăsim de asemenea numeroase articole despre PR, acoperind, în opinia mea, cea mai mare şi mai importantă parte a domeniului. Majoritatea acestora are însă un caracter practic, profesional, fiind destinate celor ce lucrează în domeniu. Dintre minusuri amintim lipsa unor legături la alte saituri utile şi caracterul „static” al articolelor şi prezentărilor. Concluzia: un site destinat celor avizaţi şi direct interesaţi de proiectele acestei organizaţii.

9. http://www.cprs.ca/ - The Canadian Public Relations Society

Acest sait este dedicat Societăţii Canadiene de Relaţii Publice, o organizaţie profesională a celor ce lucrează în PR. Designul este simplu, fără a fi încărcat de reclame sau legături la alte saituri, dar şi fără să prezinte o atractivitatea sau interactivitate deosebită. Pe lângă prezentarea organizaţiei, pagina web mai conţine secţiuni dedicate articolelor din domeniu, oferte de slujbe în relaţii publice, detalii privind fondarea şi istoria organizaţiei, dar şi un foarte bun motor de căutare. Principalul minus este că cele mai importante resurse, numeroase şi relevante, după cum ni se dă de înţeles, se află într-o secţiune accesibilă exclusiv membrilor asociaţiei. Un alt minus îl reprezintă lipsa de legături utile către alte pagini web de profil. În această situaţie, considerăm că se adresează în special membrilor sau potenţialilor membri.

10. http://www.euprera.org – European Public Relations Education and Research Association

European Public Relations Education and Research Association (EUPRERA) este o organizaţie autonomă care urmăreşte stimularea şi promovarea practicilor de relaţii publice în Europa. Pagina de start a saitului este foarte simplă, un design puţin încărcat, dar monoton. Regăsim câteva legături utile, iar secţiunile saitului sunt destul de puţine şi sărace în conţinut. Aflăm doar despre programele şi proiectele organizaţiei, câteva articole şi ştiri din domeniu. Încercăm să îi găsim acestei pagini web un plus, însă este destul de dificil. Nu regăsim nici informaţii relevante, de actualitate din domeniu, nici legături explicite către saituri care le oferă. Concluzia: un sait dedicat exclusiv celor interesaţi de această organizaţie, deşi este posibil ca nici acest public ţintă să nu regăsească toate informaţiile necesare.

#	Criterii de evaluare Saituri	A	D	R	AI	L	I	N
1	http://www.ipra.org - International Public Relation Association	8	8	10	9	7	7	8,17
2	http://aboutpublicrelations.ne - All About Public Relations with Stever R. van Hook	8	7	9	8	10	6	8,00
3	http://www.prweekus.com - PR Week United States	7	7	7	10	9	8	8,00
4	http://www.praward.ro - Romanian PR Award	8	7	8	7	9	7	7,67
5	http://www.prsa.org - Public Relations Society Of America	6	6	9	8	7	6	7,00
6	http://www.prfirms.org - Council of Public Relations Firms	8	8	7	7	4	7	6,83
7	http://www.publicrelations.ro - Asociatia Europeana a Studentilor la Relatii Publice si Comunicare Filiala Romania	9	7	5	5	10	4	6,67
8	http://www.instituteforpr.org - Institute for Public Relations	7	6	8	7	3	6	6,17
9	http://www.cprs.ca - The Canadian Public Relations Society	4	7	8	8	3	6	6,00
10	http://www.eureprera.org - European Public Relations Education and Research Association	7	6	6	6	6	5	6,00

Legendă:

A - accesibilitate

D - design

R - relevanţa şi utilitatea informaţiilor

AI - actualitatea informaţiei

L - legături către alte saituri utile

I - interactivitate cu utilizatorul

N - nota finală