Elitele şi societatea I

Elitele sunt, conform American Heritage Dictionary, un grup sau o clasă de persoane, sau un membru al unui asemenea grup sau clasă, care se bucură de un statut intelectual, social sau economic superior. Să reţinem cuvântul superior. Dar elitele, adevăratele elite, nu se construiesc doar pe superioritate, în sensul amintit anterior, ci în jurul unor valori.

Dacă vrem să înţelegem rolul elitelor în societate trebuie să ne imaginăm cum arată o societate fără elite. Sau să facem o călătorie chiar în istoria recentă a ţării noastre: România comunistă. În România comunistă elitele au fost persecutate sistematic: elitele economice au fost eliminate prin naţionalizare. Elitele politice prin încarcerare şi asasinate. Intelectualii de asemenea. Ce a rezultat? O societate care nu a progresat. Sau a progresat foarte lent.

Aici apare prima problemă de percepţie. De ce, dacă progresul a fost foarte lent, mulţi oameni regretă acele vremuri. Răspunsul este simplu de enunţat, dar greu de acceptat. Pentru că atunci oamenii nu aveau termen de comparaţie. Atunci nu existau bogaţi şi săraci. Toţi (aproape toţi ca să fiu exact) erau săraci. Nu era carne la magazin? Dar măcar nu era pentru nimeni. Românul era mulţumit că nu e mai sărac decât vecinul său. Cu alte cuvinte termenul de comparaţie lipsea. Cenzura îşi făcea şi ea treaba. Cum puteai spera la mai bine, când nu ştiai cum arată acel mai bine.

Ce s-a schimbat după 1989? Românii au făcut cunoştinţă cu libertatea. Au apărut oameni bogaţi, foarte bogaţi, foarte săraci. Intelectual, social, politic, românii s-au diferenţiat, s-au inegalizat. Cum au perceput românii inegalizarea. Ca pe o inechitate. Dublată de mediatizarea excesivă a extremelor sociale. Astfel a rezultat fenomenul de dispreţ pentru elite. De câte ori nu vi s-a întâmplat să invidiaţi pe cineva pentru că este mai sus pe scara socială sau pentru că este mai bogat? Comunismul a vrut să ne facă pe toţi egali, deşi nu suntem egali. Acceptă românii acest lucru? Puţini dintre ei. Primul pas pentru construirea elitelor este tocmai acceptarea lor.

Deocamdată avem parte de elite neacceptate, elite care de multe ori nu se construiesc în jurul unor valori.

De această dată nu o să încerc să ofer o soluţie. Nici nu am găsit vreuna. Cert este că avem nevoie de elite adevărate. De ce avem nevoie de ele, o să încerc să explic în articolul următor. Deocamdată aştept opiniile voastre pe această temă.

PS: Am descoperit o serie de filmuleţe care merită văzute, care trebuie văzute: Memorialul durerii. Suntem responsabili să ne cunoaştem trecutul pentru a ne construi viitorul.

Anunțuri

14 răspunsuri

  1. Prezenta elitelor intelectuale este binevenita. Indubitabil si nimic de comentat. Prezenta elitelor economice este normala intr-o societate capitalista, insa nu pot sa sa nu fiu „invidios” cand vine vorba de „personaje” dubioase care s-au imbogatit peste noapte, pardon peste revolutie furand, escrocand ,delapidand etc.

  2. Elitele exista, sunt chiar si acceptate. Dar nu aici. Cred ca sunt valorificate si duc o viata chiar foarte buna.. peste hotare.
    Aici intervin doua chestii, respectul de sine si nevoia de un trai mai bun („sa fiu platit pe merit”) versus o idee care ar aduce a patriotism.. ne ducem sa muncim pentru alta tara, dezvoltandu-i economia si nu numai.
    Un alt punct de vedere ar fi ca nu alegem ce si unde ne nastem, doar ca nu stiu sigur care dintre idei o sprijina.

    Cred ca ma refeream in mare la elitele intelectuale. Cat despre cele economice, nu ducem lipsa atata timp cat diferenta dintre bogati si saraci tot creste. Pornind de la probabilul „echilibru” pe care l-a adus comunismul, as putea zice ca, in ritmul asta, ne vom intoarce intr-o epoca a sclaviei (diferenta fiind dusa la extrem, cei saraci ne mai avand nimic, vor trebui totusi sa plateasca in continuare, nu?) Asta e foarte putin probabil sa se intample, si atunci am zice ca echilibrul nu e echivalent cu egalitatea, si atunci ma intreb, care este echilibrul ?

  3. Din punct de vedere economic, cel mai bine este sa domine patura de mijloc(cea cu venituri de talie medie sa spunem asa); clasa care la noi in Romania este subtire rau… chiar pe cale de disparitie.

  4. Zee88, eu aş spune că pătura de mijloc nu e pe cale de dispariţie, ci mai degrabă pe cale de apariţie. Comunismul a distrus şi clasa de mijloc, deci nu prea mai avea ce să dispară. Democraţia, ca sistem politic, se construieşte pe clasa de mijloc. Lipsa acestei clase la noi este poate una din cauzele difuncţionalităţilor democraţiei româneşti.

  5. sal mariusicule!!!
    mai tata cu clasa de mijloc, din fericire, este asa cum zice zee88.
    d c din fericire?
    pai in primul rand avem nevoie de echilibru…ori atata timp cat stim ca 1=1 si 0=0 e totul ok.dak 1 nu va mai fi egal cu unu(unde 1 inseamna clasa superioara si 0 clasa inferioara) si o nu va mai fi egal cu 0 nu vom mai avea elite ci mediocri.NU vrei sa se nasca clasa de mijloc,sau mai bn zis sa renasca.lancezeala in care se afla poporul nostru trebuie sa dispara!!!!
    cei mai buni supravietuiesc,platesc taxe, cei slabi sunt astfel ajutati,iar dak nu le vor urma exemplul…vai de mama lor.SCOPUL E SA FII BUN!!!DIN CE IN CE MAI BUN IN CEEA CE FACI!!!ori D C sa avem mediocri?
    eu unul nu voi avea nevoie de salariati mediocri!!!
    nici de scursurile societatii,se intelege…asa k lupta pe asta se da…sa fiu mai bun k ieri,mai bun decat celalalt…si ar fi pakt sa nu se intample asa atata timp cat,conform articolului avem termenul de comparatie…
    sau celputin suntem cativa care vedem „mai bunul” din viata noastra si incercam sa il vanam…
    atat!!!
    succese!

  6. Sunt de acord că este importantă clasa de mijloc. Asta am subliniat şi eu. Doar am zis că ea nu e pe cale de dispariţie pentru că întâi trebuie să apară ca să poate dispărea. În rest îţi dau şi ţie dreptate. Deocamdată realitatea e singura care nu ne dă dreptate.

  7. mi se pare ca textul a deviat de la conceptul de elite spre un domeniu ce nu tine neaparat de acestea. ma refer la problema despre clase sociale, clasa de mijloc, bogati-saraci. elitele reprezinta o clasa superioara, insa „superior” nu coincide cu termenul „bogat”. nu trebuie sa fii bogat ca sa fii elita, cum nu trebuie nici sa fii elita ca sa fii bogat. ce sa intamplat dupa 89, cand ne-am recapatat libertatea [desi, privind in istoria noastra nu am avut parte de multa libertate] a reprezentat pentru unii o imbogatire peste noapte. insa acesti „unii” nu reprezinta elitele. atunci, de unde dispretul pentru elite, despre care ai vorbit? cine dispretuieste elitele? poate vorbim de elite diferite, si cred ca definitia ta de la inceput, menita sa creeze un punct de plecare pentru articolul tau, nu a fost perceputa de toti cum trebuie. nici macar de tine. elitele din punctul meu de vedere nu au nici o legatura cu extremele sociale, cu inegalitatile economice, cu cei foarte bogati sau cei foarte saraci [discrepante care exista peste tot in lume, nu doar la noi, stati linistiti] – problema este alta, anume: cine sunt elitele? care este rolul lor, ca fac ele intr-o societate, cum influenteaza ele societatea? mai bine incercai sa dezvolti acest subiect de cat sa deviezi spre probleme de genu „cine nu e invidios p’aia super bogati, nenorocitii dreacu?” – eu una nu sunt invidioasa pe cei care sunt mai sus decat mine..n-am nici un motiv. daca sunt acolo pe merit -foarte bine pentru ei, inseamna ca isi merita locul si ca sunt mai buni ca mine , daca sunt acolo pentru ca au furat, au inselat, au facut combinatii dubioase si nu-si merita locul pe care-l detin, atunci nu pot fi invidioasa pe ei, caci reprezinta ceva fals, corupt. daca imi continui ideile legate de bogati si saraci voi devia de la subiect 🙂 prin urmare, ma opresc aici

    ps: filmuletele sunt foarte tari – si sunt de acord ca trebuie sa ne cunoastem trecutul pentru a putea construi viitorul, dar nu cred ca trebuie sa ne tinem legat de el [trecut] si sa exageram in a discuta despre el [cred ca exista aceasta tendinta]. fiind prea preocupati de trecut, uitam de viitor

    si nu ne dorim asta nu? caci noi suntem viitorul 🙂

  8. oki, ana… să încerc să le iau pe rând:
    1. Clasa elitelor conţine elite intelectuale, politice, economice. Ca să dau un exemplu, fie că Dinu Patriciu şi-a construit averea fraudulos sau nu, el face parte din elita economică. Mie mi se pare că tu reduci termenul de elite la elitele intelectuale. S-ar putea să mă înşel, dar exprimarea ta asta mă face să înţeleg: „elitele din punctul meu de vedere nu au nici o legatura cu extremele sociale, cu inegalitatile economice, cu cei foarte bogati sau cei foarte saraci” – eu cred că au legătură şi cu aceştia.
    2. „cine dispretuieste elitele?” spui tu. Chiar azi în staţia de RATB am fost martorul unei discuţii de acest gen. Reproduc aproximativ din replici: „Da de ce unii să aibă trei maşini şi să avem pensie de 5 milioane?”, „Dar de ce îi lasă statul să adune atâţia bani?” etc. Îmi menţin afirmaţia. Senzaţia de inechitate socială generează dispreţul pentru elite.
    3. Mă bucur că nu ai căzut în această capcană. Acest tip de tineri poate constitui viitoarele elite, reale, puternice, axate pe valori.
    Mersi oricum pentru comentariu. Criticile m-au ajutat să explic mai mult. Sper că acum s-a înţeles ce doream să spun. Evident că există şansa de a mă înşela. Totuşi cred că nu am greşit cu aceste afirmaţii.

  9. nu am spus ca ai gresit cu ce ai scris in articolul tau. criticile mele s-au referit la impresia generala pe care mi-a lasat-o articolul tau. desi am inteles la ce te referi am avut senzatia ca te axezi prea mult pe elitele economice si diferentele sociale. pentru mine mai importante sunt cele intelectuale :)…dar ai dreptate, si cele economice au o influenta in societate si sunt relevante. cat despre faptul ca sunt dispretuite elitele, din exemplul tau reiese ca acele persoane sunt inaintate in varsta si prin experientele traite sunt indreptatite sa gandesca astfel. nu inseamna ca au dreptate.nici nu cred ca trebuie sa discutam aici despre asta…inegalitatile sociale sunt o realitate si sunt benefice intr-o masura. noi [viitorul:)]trebuie sa incercam sa atingem teluri cat mai inalte si sa accedem la clasa sociala superioara [intelectual, material, spre exemplu ]. sa incercam sa dezvoltam o societate bazata pe valori.

    astept in continuare articolele tale:)

  10. Elite la noi exista? NUCRED. Patapievici, Liiceanu, Stelian tanase, Cartarescu nu sunt elite atata timp sunt platiti de catre Sorin Ovidiu Vantu. Poate doar beau cafea………Ellite 🙂

  11. Aș vrea să spun ca nu sunt de aceeași părere cu Petrișor. Sau cel puțin nu din punctul lui de vedere. Eu cred că elite avem din toate domeniile dar sunt cu un pas în spatele celor care au fost ridicate la rangul de elite datorită mass-mediei. De ce? Pentru că asta se cere, asta se vinde, asta vrea să vadă acea majoritate de români care o preferă pe oana zăvoranu în locul lui carmen trandafir, pe alexandru papadopol în locul lui ștefan iordache, șamd. Cei care consumă televiziune nu i-ar întelege pe cei de calibrul lui Liiceanu sau Patapievici și ar schimba imediat canalul. În ziua de astăzi, elitele sunt cele comerciale și nici pe departe cele de o reală valoare. Întrebarea mea este: ce vină am eu în toate astea și de ce eu nu am ce urmări la televizor? Cel puțin pe canalele românești? DA, sunt vinovată că fac o facultate și că nu imi permit sa mă înjosesc…

  12. Problema elitelor e una foarte complexa. Liiceanu si Plesu au analizat aceasta chestiune in emisiunea ” Altfel” de la Realitatea TV. Ideea era ca a fi elita presupune o munca extraordinara si capacitatea de a veni cu ceva inovator si original. Plesu spunea ca in societatea actuala definitorie este mediocritatea.
    In perioada comunista au existat elite. E adevarat ca majoritatea dintre ele au fost persecutate si condamate. De fapt, sistemul comunist a incercat sa le aneantizeze. Totusi, comunismul nu poate fi definit ca „o societate fara elite”. Exemple precum Mircea Eliade, Mircea Vulcanescu, Nichita Stanescu, Nicolae Breban, generatia optzecistilor in frunte cu Mircea Nedelciu, precum si alti intelectuali sunt demne de amintit in acest sens. Eliade a fost interzis pentru abordarea complexa din istoria religiilor, precum si din cartile de beletristica. ” Delirul ” lui Marin Preda a fost considerat o injurie a sistemului comunist care promova ideea ca el este cel mai bun si nu exista perpective mai viabile decat cele impuse de el. Intelectualii au citit cartile care erau interzise, cu riscul de a suporta consecinte drastice. Regulile stricte si constrangerile impuse ii stimula chiar sa citeasca cat mai mult pentru a-si largi orizonturile. Virgil Ierunca si Monica Lovinescu au avut curajul de a spune lucrurilor pe nume. Radio-ul ” Europa Libera” la care aveau emisiuni ce dezvaluiau neajunsurile sistemului comunist a avut un rol decisiv in acest sens. Povestea lor s-a terminat insa tragic. Raman totusi doi oameni care au avut un curaj extraordinar.
    In ceea ce priveste egalitatea sociala, aici lucrurile sunt destul de complicate. Comunismul porneste de la ideile lui Marx, care sunt, desigur, interpretate gresit. Pentru Marx evolutia societatii omenesti este o evolutie a raporturilor dintre clase. Are in vedere modelul englez al societatii capitaliste. Concluzia sa este abolirea proprietatii private si desfiintarea antagonismelor de clase. Desigur ca in timpul comunismului nu a existat egalitate sociala. Marii activisti de partid nu stateau la coada la paine sau la carne, ba chiar aveau parte de tot felul de bunatati. Antagonismele de clasa existau, dar nu in mod evident.
    In prezent ne confruntam cu o societate a mediocritatii. Desigur ca exista elite, iar diferenta este ca acum ele isi pot manifesta liber absolut orice idee. In fond, problema elitelor este una eclectica. Cui sa-si exprime elitele ideile cand noi avem o societate a carei proprietatea fundamentala este defetismul? Aici e marea problema a societatii postcomuniste. Daca s-ar incerca schimbarea acestei mentalitati defetiste treptat, atunci am putea spune ca e un pas spre progres. In opinia mea, aici se afla rezolvarea problemei. Raportul dintre elite si mediocritate ramane in continuare unul greu de definit.

  13. Când vorbim despre eliminarea elitelor în perioada comunistă trebuie precizat faptul ca această eliminare s-a întâmplat începând din 1944 până în 1964. Aș vrea să fac o remarcă la faptul că fancybia a precizat că România în timpul comunismului nu era o societate fără elite, amintind câțiva oameni de cultură din acea perioadă. Astfel, în 1957 Mircea Eliade s-a stabilit la Chicago…cu siguranță nu de prea mult bine. Mircea Vulcănescu în 1946 a fost condamnat la opt ani temniţă grea și închis la Aiud. Apoi, Nicolae Breban opunându-se ”tezelor” lui Ceaușescu este marginalizat, supravegheat şi împiedicat să mai călătorească, până în 1975, în străinătate, deşi obţinuse deja şi cetăţenia germană. Din aceste lucruri și din alte cunoștințe imi mențin părerea că România comunistă nu a avut elite. Consider că cei care au scris ”cu mâna partidului” nu pot fi considerați valoroși, cei care i-au susținut și le-au împărtășit ideile nu pot fi considerați decât niște bestii, iar cei care au scris în acea perioadă opere demne de apreciat, au făcut-o ori în străinătate, ori cu teamă să nu cumva să folosescă expresii pe care partidul nu le-ar fi înțeles sau pe care le-ar fi crezut mult prea elevate pentru poporul muncitor. Aș putea să-ți dau zeci de exemple Fancybia despre intelectuali sau oameni de artă care au suferit crunt de pe urma regimului, oameni fără care literatura și arta s-au întors spre clasicism în timp ce in Occident erau la stadiul de modernism și neomodernism, oameni fără de care România a decăzut și nici pâmă în ziua de astăzi nu s-a ridicat…

  14. Un articol interesant al lui Tudor Octavian despre cum erau tratate elitele în comunism: http://www.jurnalul.ro/articole/122294/originea-sociala-sanatoasa

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: