Manifestul „romantismului” marxist (partea II)

Prima parte din Manifestul Partidului Comunist este intitulată Burghezi şi proletari , parte în care este explicată şi definită lupta de clasă. Elementul considerat definitoriu pentru evoluţia societaţii este lupta dintre clasele sociale, indiferent de denumirea lor pe parcursul istoriei: om liber şi sclav, patrician şi plebeu, nobilul şi iobagul, meşterul breslaş şi calfa; într-un final cele doua clase între care s-au disputat luptele sunt integrate în doua categorii distincte: asupritori şi asupriţi. Dintre toţii asupritori, burghezia specifica secolului în care a trăit marx era considerata ca fiind cea mai periculoasa formă de asuprire întrucât daca pe parcursul istoriei între aceste 2 categorii asupritori şi asupriţi existau şi forme intermediare, burghezia transforma lumea într-o forma bivalentă, inegală şi inechitabilă, în care cei puţin îi exploateaza pe cei mulţi. Privita această luptă din punct de vedere economic, ar putea fi definită ca fiind lupta între cei mia importanţi factori de producţie si anume capitalul şi munca; burgezii în calitate de posesori ai capitalului şi proletarii în calitate de posesori ai forţei de muncă. Mă simt nevoi sa fac precizarea ca există şi un al treilea factor de producţie, natura factor care tind sa cred, luand în calcul contextul istoric şi denumirile celor doua clase aflate în conflict ca a fost întrodus sau alaturat factorului capital. Aceasta precizarea trebuia facuta intrucât în perioada feudală diferenţa dintre nobil şi iobag era dată de tocmai posesia asupra acestui factor de producţie: natura sau mai bine precizat, pamântul. Deşi cred în mod neintenţionat Marx prezintă şi un aspect benefic introdus de burghezie prin “rapida perfectionare a uneltelor de producţie, prin comunicaţiile infinit înlesnite şi anume reducerea preţurilor produselor. Deşi în continuare precizează că burghezia foloseşte această “armă” pentru a subjuga, a obliga şi statele barbare sa se alature modelului burghez de producţie, în termeni mai moderni am denumi factorii implicaţi în acest citat ca fiind pe de o parte eficienţa şi pe de cealaltă parte competiţia; elemente fară de care economia modernă nu ar reuşi să asigure un nivel existenţial minimal tuturor locuitorilor planetei. Nivelul scazut de salarizare este un alt aspect important explicat în acest prim capitol, element care explică în aceelaşi timp şi prezenţa copiilor între posesorii de forţă de muncă şi deci de factor de producţie. Acest element se poate justifica tocmai prin faptul că salariul tatălui nu poate susţine întreaga familie conform modelului clasic astfel că pe de o parte soţia dar şi copiii destul de mari consideraţi apţi de muncă erau nevoiţi sa muncească pentru a mări veniturile familiei astfel încât sa îşi poată asigura un minim existenţial. Legat de asigurarea acestui minim existenţial, ce înseamnă el şi ce implică, s-a schimbat pe parcursul deceniilor; pentru perioada în care trăia Marx minim existenţial însemna mancare cât sa rămâi în viaţă şi sa poţi munci, conform explicaţiilor acestuia. Pe atunci nici nu se punea problema în ceea ce priveşte igiena sănătatea, educaţia, în genere legislaţie care sa îi ocroteasca pe angajaţi de abuzurile angajatorilor. Lucruri pe care o dată cu dezvoltare în timp au început să îl urmărească şi sindicatele. Interesantă este ideea că într-un stat comunist confiscarea averilor burgheziei şi trecerea acestora în controlul statului acesta ar deveni un observator un “gardian” care urmareşte buna desfăşurare a lucrurilor, din punctul meu de vedere un asemenea lucru ar duce la doua variante de raspuns, statul devine singurul burghez, sau cum mai poţi vorbi de un stat atâta timp cât principalul scop al statului este protecţia tuturor cetăţenilor.

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: